Spunem adesea că suferim de „piele deshidratată” și nu de „piele uscată”. Dar care e oare diferența? Hai să o dezvăluim împreună și să vedem și câteva mituri care derivă de aici!
Să începem prin a ne uita la ceea ce cauzează de fapt pielea uscată la nivel celular.
❤️ Citește despre:
Evaporarea apei din piele
Cauza de bază a pielii uscate poate fi o producție insuficientă de lipide naturale (uleiuri) și/sau substanțe care rețin apă (de exemplu, NMF – „natural moisturizing factor”, adică factor natural de hidratare) în pielea noastră.
Consecința acestui lucru este că pielea noastră nu își poate menține suficient conținutul natural de apă și pierde prea multă prin evaporare (proces invizibil).
Vezi, pielea noastră evaporă apa 24/7, ceea ce se numește „perspiratio insensibilis” (cunoscută și sub numele de TEWL – transepidermic water loss, pierderea transepidermică de apă). Spre deosebire de transpirație, aceasta este invizibilă, după cum sugerează și numele procesului.
Evaporarea excesivă a apei are loc totuși atunci când funcția de barieră a pielii este afectată, de exemplu, deoarece pielea nu conține suficiente lipide naturale și/sau substanțe care rețin apa. Această evaporare crescută patologic a apei duce apoi la deshidratarea pielii, ceea ce înseamnă că acel conținut de apă al stratului cornos este prea scăzut.
Deci poți observa că cei doi termeni, „uscat” și „deshidratat”, asociați pielii, nu pot fi cu adevărat separați, deoarece conținutul de lipide al pielii și conținutul de apă din stratul cornos sunt împletite.
Ce presupune pielea deshidratată?
Uneori, termenul „piele deshidratată” este folosit pentru a descrie o reducere a conținutului de apă din stratul cornos, cauzată mai extrinsec (de exemplu, deshidratarea pielii cauzată de curățarea excesivă), în timp ce sintagma „piele uscată” poate fi folosită pentru a descrie o predispoziție genetică pentru piele uscată (de exemplu, la persoanele cu tendință de eczeme).
Cu toate acestea, obiectivul final în fiecare caz este o reducere a conținutului de apă din stratul cornos (aceasta este ceea ce conferă acea senzație inconfortabilă de piele uscată/deshidratată). Mai exact, atunci când conținutul de apă al stratului cornos scade sub 10-15%, pielea noastră se simte uscată/deshidratată.
Simptomele pot include o senzație de strângere, precum și un aspect aspru și/sau de fulgerare. Când pielea devine foarte uscată/deshidratată, poate chiar să apară mâncărimea, roșeața și inflamația („eczemă cauzată de uscăciunea pielii”).
Foarte multe asemănări între pielea „uscată” și pielea „deshidratată”. Care e soluția?
Dar chiar și în exemplul pielii „deshidratate” extrinsec, cauzate de curățarea excesivă a pielii, mecanismul este asemănător cu acela în care pielea este „uscată” ereditar, cauzată de lipsa lipidelor, deoarece procesul de curățare a îndepărtat lipidele de pe piele, cu consecința unei deteriorări a funcției de barieră cu evaporare crescută a apei (TEWL), care ulterior duce la reducerea conținutului de apă din stratul cornos al pielii.
Pe scurt, nu există o definiție clară și universal acceptată care să diferențieze pielea „uscată” de pielea „deshidratată”. La nivel de dermatologi, există tendința de a nu se face distincția între pielea „uscată” și „deshidratată”, deoarece mecanismele sunt atât de împletite și nu pot fi strict separate.
În loc să facem însă distincția între tenul „uscat” și „deshidratat”, care este prea simplistă și, de asemenea, nu este foarte utilă în viața de zi cu zi, aș prefera să împărțim pielea în următoarele cinci tipuri de piele.
Vei vedea mai jos că am două categorii pentru „piele uscată”; cu toate acestea, distincția mea constă în faptul că persoana suferă sau nu de erupții, împreună cu pielea uscată. Această distincție este foarte importantă deoarece „piele uscată fără erupții” are nevoie de un regim de îngrijire a pielii foarte diferit, în comparație cu „piele uscată cu erupții” (aceasta din urmă este din ce în ce mai comună, de altfel, în special la femeile adulte).
· Piele normală
· Piele grasă
· Piele mixtă (de obicei grasă în zona T și cu obrajii uscați)
· Piele uscată fără erupții
· Piele uscată cu erupții
Cum tratăm pielea uscată și pielea deshidratată?
În ceea ce privește tratarea pielii uscate, trebuie să permitem pielii să rețină mai bine apa, ceea ce poate fi realizat prin diferite mijloace: de exemplu, prin furnizarea de lipide sau prin furnizarea de substanțe care rețin apa.
Și în timp ce „pielea uscată fără erupții” se îmbunătățește cu soluții de îngrijire a pielii bogate în lipide, „pielea uscată cu erupții” trebuie să evite cu strictețe produsele de îngrijire grea a pielii.
În schimb, putem folosi ingrediente fără ulei, care rețin apă, cum ar fi acidul hialuronic. În tratamentele clinice, un astfel de profil poate ajuta foarte mult la nivelul de hidratare a pielii, la fel ca anumite suplimente de specialitate.
În cele din urmă, este important să ne amintim că ceea ce se simte ca o piele „uscată” nu este întotdeauna adevărată uscăciune/deshidratare. Acest lucru se datorează faptului că o senzație de uscăciune, strângere, poate fi, de asemenea, un semn de microinflamație, așa cum vedem în caz de rozacee și de dermatită seboreică.
În aceste cazuri, aplicarea unor creme hidratante bogate este, de asemenea, contraindicată, deoarece acestea vor înrăutăți aceste condiții (deși se pot simți ca niște calmante). Soluția este tratarea microinflamației (cu ingrediente antiinflamatoare, în mod ideal în concentrație prescrisă de dermatolog) și nu „amorțirea” senzației cu produse grele de îngrijire a pielii.
Este destul de complicat, așa că cel mai bine lasă-te pe mâna unui un dermatolog sau cosmetician bun, care poate să-ți creeze un regim personalizat de îngrijire a pielii, în special dacă suferi de „piele uscată cu erupții”, de departe tipul de piele cel mai dificil de gestionat!
Sursă main photo: Unsplash/Parker Johnson