Hai să descoperim puțin câteva lucruri despre astfel de piese, stiluri și concepte de modă a bărbaților, de-a lungul istoriei.

Cu un specific aparte, cu linii clasice, hainele principalelor popoare cu istorie marcantă în lumea modei s-au impus an de an și continuă să o facă.

Și pentru că moda ocupă în prezent un sector economic foarte important și, în același timp, este un indiciu în evoluția societății umane, este interesant de știut cum au apărut și s-au impus cele mai importante elemente ale vestimentației masculine.

Anglomania în modă

A fost un cuvânt tot mai des întrebuințat în rubricile de modă ale presei scrise, chiar până la începutul anilor 1990.

Ce înseamnă acesta de fapt? Rafinament și stil specific englezesc, impus în modă deja din anul 1750. La acea vreme, lordul Chesterfield atrăgea atenția prin ținuta sa, mult diferită de a celor din jur: fracul din postav maro, pantalonii și cizmele din piele, părul pe care îl purta nepudrat.

În anul 1787, prințul de Ligne a fost impresionat de manierele englezilor în modă, pe care le-a impus aristocrației franceze, de unde s-au răspândit apoi în toată Europa. Deci Franța a fost cam mereu liant în ce privește moda și răspândirea tendințelor, chiar dacă nu acolo se nășteau toate ideile și stilurile…

„Argoul” eleganței în moda masculină

Prin anii 1830, exista o eleganță denumită „a băieților din lumea interlopă”, caracterizată prin originalitate.

A fost epoca hainelor largi, contrastante: pantaloni fără formă, cravate foarte colorate, umeri accentuați, cămăși brodate cu inițiale în dreptul inimii, butoni enormi la manșetă, ceasuri din aur, curele de damă, fulare cu franjuri.

„Distincția” vagabonzilor a fost considerată drept un argou al eleganței moderne.

Chic în rândul bărbaților

La începutul secolului al XIX-lea erau în mare vogă balurile publice și carnavalurile, adevărate sărbători populare. Persoanele care apăreau îmbrăcate cu gust la acele sărbători erau considerate „chic”.

În anul 1850, cuvântul, tot franțuzesc, a intrat în vocabularul monden. În limba română, acesta este în prezent adaptat la forma „șic” – se scrie după cum se pronunță.

Bărbatul „dandy”

Dandy-ul este tot o creație a englezilor. Originea termenului rămâne obscură, dar cel mai adesea cuvântul este folosit pentru a desemna excentricitatea bărbaților tineri.

Cuvântul a fost introdus în vocabularul modei încă din 1813, la Londra, și din 1817 a început să fie folosit și în Europa.

Iată un exemplu: în anul 1821, în timp ce se afla într-un hotel din Londra, o persoană importantă a vremii a auzit prin peretele camerei vocea unui bărbat tânăr care îi cerea valetului său corsetul, balenele, uleiurile și parfumurile.

Puțin mai târziu, a văzut ieșind din cameră „creatura” gata îmbrăcată, având un aer de „viespe”. Purta la gât o cravată înnodată, părul uns, strălucitor și obrajii scoși în evidență cu roșu. Era noua „insectă” a modei: un dandy.

Eleganța în modă

Noțiunea înseamnă, de fapt, distincție, stil, grație, rafinament în îmbrăcăminte și în croiala hainelor. Elegantă poate fi numai o persoană îmbrăcată perfect sau, altfel spus, un om cu gust.

În anul 1818, apărea o lucrare importantă pe această temă: „Spiritul etichetelor la vechile curți”, scriere de referință în moda secolului al XIX-lea.

În 1830, se publica la Londra cartea „Adevărata artă a îmbrăcării”, apărută ca replică la noile tendințe în moda vremii. În acea perioadă au fost editate cele mai multe cărți și ghiduri pe tema modei: „Arta de a străluci în societate”, „Necesitatea coafurii la bărbați”, „Arta de a te îmbrăca elegant”, „Codul toaletei”, „Ghidul eleganței masculine”.

Excentricitate în fashion

Este caracteristica celor care ies din limitele obișnuitului, persoane ciudate, originale și extravagante. Eroii excentrici ai freneziei de lux și plăceri s-au remarcat la Paris. Curentul a marcat un pas important în moda secolului al XIX-lea.

La polul opus, tot în aceeași perioadă existau așa numiții falși englezi. Se îmbrăcau bizar și făceau orice pentru a se diferenția de restul lumii.

Stilul grunge

Este o modă impusă în ultimele decenii, în rândul adolescenților, preluată din moda anilor 1970, de la un grup de tineri din Seattle.

De fapt, în realitate, este mult mai vechi stilul. În Anglia, în anul 1780, radicalul Charles James Fox (1749-1806) s-a remarcat la Londra prin ținuta sa: părul purtat dezordonat, barba nerasă.

Ideile pe care le propaga îndemnau la răsturnarea barierelor sociale și la lupta pentru egalitate în drepturi.

Moda gulerelor

Gulerul denumește un element important în vestimentație și, de-a lungul timpului, a avut diverse forme. Se vorbea de guler tare, guler moale, guler fals, guler atașat / detașabil…

Ca noțiune distinctă în modă, s-a folosit abia în anul 1930 (deși era de mult timp utilizat) și desemna eleganța clasică asociată cu nota de respect, tipică pentru conservatorii burghezi.

Kitsch-ul

În anul 1930, ducele de Windsor a produs un șoc general prin costumul său de golf. Purta o cămașă roz cu guler enorm, cravată militară și un costum amplu în carouri alb-roșu-negru.

Apariția a creat o impresie dezastruoasă, iar vestimentația a intrat în modă drept kitsch, dispărând rapid din colecțiile vremii.

Cum a evoluat pantalonul

În anul 1842, francezii au marcat un pas important în modă. Pantalonul obișnuit pe atunci, model identic cu cel militar, a fost înlocuit cu pantalonii de oraș.

O poveste interesantă o are pliul pantalonilor. În anul 1880, moda sublinia silueta masculină, iar pantalonii făceau „umflături” deasupra genunchilor. În 1898, prințul Frederich Leopold a fost foarte indignat în momentul în care, în timpul unei călătorii, a constatat că pantalonii pe care îi purta făcuseră „genunchi”. La cererea sa, croitorii au introdus în modă cutele la pantaloni, dar și pantalonii cu croi mai lejer.

Perioada pălăriilor

„Și săracii poartă pălărie”, scria Paul Morand referindu-se la perioada anilor de la începutul secolului al XX-lea.

Domnii purtau pălării oriunde s-ar fi dus: în cafenele, magazine, la teatru, în locurile publice.

Redingota

Prin ideile sale, regele Eduard al VII-lea a marcat un pas esențial în vestimentația bărbaților.

Prințul de Wales nu suporta cravata înnodată, detesta vestele brodate în stil american, accesorii ce stăteau la baza vestimentației de la curte.

Nu-i plăceau nici vestele de seară decoltate, lansate în anul 1890. În schimb, era încântat de botinele din piele. Lui i se atribuie și moda redingotei deschise, susținută doar printr-o legătură din piele prinsăîn doi nasturi laterali. Acest model de redingotă neîncheiată a revenit și în moda anilor 1990.

Sacoul

Sacoul s-a impus în modă între anii 1800-1830, ca o „nouă generație” de îmbrăcăminte. Era purtat mai ales de politicienii și artiștii vremii.

Sacoul a cucerit în scurt timp piața, devenind piesa de bază a vestimentației bărbătești.

Smokingul: de la pură funcționalitate la eleganță

Apariția acestei piese de îmbrăcăminte a fost considerată ca o necesitate acum două secole. Se purta în casă și era un fel de veston pentru interior, din postav negru, fără buzunare exterioare.

Bărbații îl purtau după masă, la o țigară, la biliard, pentru a-și proteja îmbrăcămintea de mirosul de tabac, care nu făcea plăcere femeilor. De aici se trage și denumirea de… smoking (jacket).

În Marea Britanie și Statele Unite cuvântul nu există. În anul 1890, în Anglia se vorbea despre o haină largă, mult apreciată, cunoscută sub denumirea de „dinner-jacket”. Americanii i-au spus „tuxedo”. Modelul a fost prezentat de un tânăr elegant, Griswold Lorillard, la balul de toamnă din Tuxedo Park Club, în anul 1886, stârnind multe comentarii la acea vreme.

Tweedul în moda bărbaților

În anul 1840, tweedul era materialul cel mai la modă. Importat din Anglia, a fost preluat în Europa, devenind, de fapt, materialul clasic al hainelor bărbătești. La vremea respectivă, era realizat manual din lână de cea mai bună calitate.

După anul 1940, toate curentele și tendințele nu au făcut decât să preia, din moda anilor anteriori, elemente sau piese de îmbrăcăminte, imprimând, evident, o notă de noutate.

Moda anilor 1990 reia în întregime „dandy-smul” și anglomania cu tot ce le caracterizează, adaptându-le vremurilor noastre.

Colecțiile anilor 1990

Colecțiile de după 1990 au adus o avalanșă de noutăți în moda masculină, marcată de liniile creionate de designerii englezi. Se disting două direcții dominante: stilul lejer, aplicat hainelor de zi, și stilul dandy, adoptat în special pentru ocazii.

Elementul esențial îl constituie costumul format din trei piese: sacou, vestă și pantalon. Haina se încheie în 2-3 nasturi, reverele sunt mici, clasice, buzunarele tăiate, cu marginea inferioară rotunjită.

Vesta, încheiată în 4-5 nasturi, are partea din spate confecționată din satin. Buzunarele sunt obligatorii, accesoriul retro foarte la modă fiind ceasul de buzunar.

Pantalonul este clasic, cu două pense, și destul de larg în partea de jos. În multe colecții reapare manșeta.

Materialul de bază este stofa fină din lână, în nuanțe de gri, maro, verde și bordo. Negrul rămâne la modă doar în cazul hainelor elegante, de seară. Principalele noutăți ale sezonului sunt costumulîn carouri pentru zi, în timp ce pentru seară reapare fracul.

Cămășile pentru zi sunt în carouri sau dungi, cu gulerul destul de mare. Pentru seară, se recomandă cămășile albe, iar ca accesorii obligatorii, butonii.

În afara pantalonilor de stofă, în moda acestor ani au reapărut pantalonii din catifea reiată, cu pense sau în genul blue-jeanșilor clasici.

Puloverele, lucrate mai ales manual, sunt foarte simple, fără niciun fel de aplicații, rotunde în jurul gâtului sau încheiate cu nasturi, lungi, largi, având aspect de haine vechi. Principala piesă intrată în modă este puloverul cu guler pe gât.

Prezente în colecțiile anilor 90 sunt și hainele din piele, cu un croi foarte simplu, fără aplicații, eventual îmblănite. Paltoanele sunt largi și sunt realizate din stofă de lână, în culori sobre.

Și în cazul accesoriilor, au intervenit o serie de schimbări. Pantofii au vârful rotunjit, se încheie cu șiret sau catarame, tocul are cam 3 cm, iar talpa este cu crampoane. Curelele sunt simple, cu o cataramă mică și subțiri.

Gențile sunt mari, din piele, iar la ținutele sport sunt înlocuite cu rucsacuri. Umbrelele la modă sunt cele cu mâner tip baston. Cravatele sunt late, cu modele viu colorate, dar au reapărut și eșarfele, purtate în jurul gâtului. Se poartă mult pălăria clasică, iar pentru ținuta sport, șapca.

Despre moda actuală, ce să mai spunem, e tot mai evoluată…

Sursa foto: Unsplash / LOGAN WEAVER | @LGNWVR