În zilele noastre, alegerea unui inel de logodnă poate fi de-a dreptul copleșitoare. Mai ales dacă te gândești la un inel de logodnă cu diamant.

Însă și cu o varietate atât de mare de pietre, forme și stiluri din care să alegi, optarea pentru un anume design nu este o sarcină ușoară. În plus, pentru cei interesați de diamantul clasic, există și un alt aspect de reținut: vrei să optezi pentru un diamant extras natural sau preferi o piatră creată în laborator?

Diferența principală între diamantul natural și cel creat în laborator: sursa

Înainte de a te decide totuși, s-ar putea să te întrebi ce anume diferențiază diamantele de laborator de cele extrase în mod natural. Până la urmă, nu multe. De fapt, în ceea ce privește consumatorul mediu, există o diferență foarte mică între cele două. Din punct de vedere chimic, optic și gemologic, diamantele cultivate în laborator și diamantele extrase din mediul natural sunt cam aceleași.

Cu toate acestea, zona în care cele două diferă în principal este cum și unde sunt create. Diferentele nu sunt în alcătuirea fizică a pietrei, ci în sursă, precizează experții în bijuterii fine. Și ceea ce contează cel mai mult este ce simți tu despre acest lucru.

Așadar, diferențele-cheie dintre pietrele de diamant cultivate în laborator și cele naturale sunt modul în care sunt create și impactul lor asupra mediului.

Din punct de vedere tehnic, au aceeași compoziție chimică, dar una este realizată în pământ, iar cealaltă este făcută într-un cadru steril din fabrică, din ce m-am documentat. Cu toate acestea, există și alte caracteristici definitorii care diferențiază diamantele cultivate în laborator de cele naturale – iată-le mai jos explicate.

Cum sunt create diamantele naturale versus diamantele lab grown

Cele mai multe diamante care există în mod natural pe piață astăzi s-au format mult sub suprafața pământului, în stratul de mantie al Planetei. Miliarde de ani de căldură și presiune intensă au făcut ca elementul carbon să se rearanjeze la nivel atomic și, astfel, să capete forma solidă a unui diamant.

În zonele Globului în care condițiile și temperaturile au fost mature pentru a crea aceste roci prețioase, erupțiile vulcanice din surse adânci au trimis pietrele mai aproape de suprafața Pământului prin conducte de kimberlit. Diamantele sunt sparte în acest proces, producând mai multe bucăți mici decât mari, explică experții. Din aceste cratere masive și adânci sunt apoi extrase pentru pietre prețioase.

Pe de altă parte, diamantele cultivate în laborator/ „lab grown” sunt doar atât: diamantele create într-un laborator. Cea mai obișnuită metodă în acest caz este printr-un proces numit depunere chimică de vapori.

Se începe cu o felie foarte subțire de diamant, unde structura cristalină a diamantului este deja formată. Aceasta este adesea numită „sămânță” de diamant și este compusă din carbon pur; fie un diamant natural, fie un diamant existent creat în laborator. Sămânța este plasată într-un vid unde moleculele de carbon se asimilează cu „sămânța” de diamant. Este aproape ca și imprimarea 3D a unui diamant.

Odată ce diamantul este „crescut” în această cameră, va fi gata pentru a fi tăiat și lustruit, la fel ca un diamant natural. Și din moment ce un diamant creat într-un laborator este încă un carbon pur, este, din punct de vedere chimic, exact la fel ca un diamant natural.

Primele diamante cultivate în laborator ar fi fost produse în anii 1950, dar a fost nevoie de încă 60 de ani pentru a produce diamante de calitate prețioasă, adică un diamant de culoare și claritate suficientă pe care ai dori să-l porți pe deget sau să-l oferi ca piatră într-o bijuterie.

Prețul unui diamant cultivat în laborator față de un diamant natural

O parte din motivele pentru care diamantele naturale sunt atât de scumpe este din cauza rarității lor. Depind de operațiuni miniere complexe și costisitoare și nu există garanții cu privire la ceea ce va ieși din pământ.

Alte aspecte care contribuie la costul lor sunt forța de muncă și energia care intră în exploatarea și lustruirea pietrelor și, desigur, originile strategice și oarecum dubioase, controlul și publicitatea din spatele pieței diamantelor în sine.

Alternativ, diamantele de laborator vor fi mai puțin costisitoare decât diamantele naturale; uneori, costă cu până la 50% mai puțin decât o piatră naturală de calitate similară, pentru că nu sunt controlate de aceleași lanțuri de aprovizionare. Progresele tehnologice permit, de asemenea, o mai mare eficiență în fabricarea diamantelor create în laborator. Și să nu mai vorbim de sustenabilitate.

Valoarea unui diamant natural spre deosebire de a unuia „lab grown”

Aici, este important să înțelegi că „valoarea” monetară a unei pietre este atribuită de piață și ce este dispus un client să plătească pentru aceasta. Nicio piatră, oricât de rară sau fără cusur, nu are o valoare inerentă proprie. Dacă un diamant cultivat în laborator este documentat și se știe că este cultivat în laborator, va fi evaluat la mai puțin decât un diamant natural de gradație similară, la fel cum costul inițial de achiziție al acelei pietre ar fi fost mai mic.

Așadar, este important să achiziționezi inelul de logodnă cu diamant nu pentru că poate fi folosit pentru capital, ci pentru că este un simbol al dragostei și al angajamentului față de partenera ta. Dar, nu, un evaluator nu va pune în calcul valoarea pietrei sale doar pentru că este cultivată în laborator. În schimb, o va nota doar pe o scară de valori diferită.

Tehnologia diamantelor cultivate în laborator este, de asemenea, în continuă evoluție, ceea ce ar putea duce la modificări ale valorii acestor pietre „lab grown”. Dacă devin mai ușor de produs și costă mai puțin ca să fie realizate, probabil că prețul lor generic va scădea, ceea ce le va reduce valoarea.

De asemenea, dacă generațiile viitoare continuă să dea prioritate diamantului ca simbol al iubirii și al căsătoriei, valoarea atât a diamantelor de laborator, cât și a celor naturale ar putea scădea, deoarece va exista mai puțină cerere pentru ele.

Durabilitatea diamantelor de laborator și a celor naturale

Diamantele cultivate în laborator sunt compuse din carbon, același material din care sunt compuse diamantele naturale. Drept urmare, ambele pietre sunt la fel de durabile.

Ambele rămân cel mai dur material de pe pământ – un 10 pe scara de duritate Mohs – și sunt foarte greu de spart, ciobit sau deteriorat.

Claritatea la diamantele de laborator versus la diamantele naturale

Multe dintre agențiile de clasificare, precum International Gemological Institute, gradează diamantele create de laborator folosind aceleași metode și standarde folosite pentru diamantele naturale.

Acest lucru este important de remarcat deoarece, dacă aceste instituții purtătoare de standarde folosesc aceleași scale pentru a evalua atât diamantele de laborator, cât și pe cele naturale, diferențele dintre cele două când vine vorba de tăietură, claritate, culoare și carate sunt… nule.

Deoarece diamantele de laborator sunt „cultivate”, nu construite, ele vor prelua, de asemenea, incluziunile sau „defectele” care afectează strălucirea și gradul de claritate al oricărei pietre, în general. Cu cât mai multe incluziuni într-o piatră, cu atât aceasta poate fi mai tulbure și gradul de claritate al acesteia devine mai scăzut.

La fel ca în cazul diamantelor naturale, gradele de claritate pentru diamantele cultivate în laborator variază de la Flawless (F1) la Included 3 (I3).

Culoarea în cazul diamantelor naturale și al diamantelor cultivate în laboratoare

Aceeași „afacere” aici: un diamant de înaltă calitate cultivat în laborator va fi clasificat pe aceeași scară ca și unul natural când vine vorba de culoare.

Nu există nicio diferență vizuală între un diamant cultivat în laborator și un diamant natural și majoritatea cuplurilor caută pietre prețioase din ambele soiuri clasificate între G și J, care sunt aproape incolore.

Clasate de la D la F, diamantele adevărate incolore sunt extrem de rare și, prin urmare, extrem de scumpe.

De luat în considerare când vrei să cumperi un diamant

Poate că cel mai puternic argument pentru achiziționarea de diamante „lab grown” are de-a face cu considerentele etice și de mediu ale aducerii pe piață a diamantelor naturale. Pe măsură ce valorile consumatorilor Millennials și Gen Z evoluează, se schimbă și tendința de cumpărare: aceste categorii de vârstă sunt mai preocupate de a-și asigura banii înapoi sau de a-i acorda companiilor cu valori similare cu ale lor.

Acestea fiind spuse, diamantele de laborator nu sunt lipsite de propriile lor dezavantaje totuși. Realitatea este că majoritatea diamantelor cultivate în laborator necesită încă mari cantități de energie pentru a alimenta mașinile de înaltă temperatură în care sunt cultivate aceste pietre. Dar, ce-i drept, tot nu consumă cât întregul proces de extragere a diamantului natural.

Pe măsură ce industria diamantelor continuă să evolueze pentru a ține pasul cu preferințele consumatorilor, se fac îmbunătățiri pe ambele părți. De pildă, sursele din Canada, cum ar fi Diavik Diamond Mine și alți participanți la programul Canadamark, sunt surse complet trasabile de diamante naturale, iar brandul de diamante cultivate în laborator din Marea Britanie  SkyDiamond folosește carbon negativ.

Alte informații necesare privind subiectul diamantelor de laborator versus diamantele naturale

Este corect să numim un diamant cultivat în laborator drept diamant „sintetic”? Nu.

Conform unei revizuiri din 2018 de către Comisia Federală pentru Comerț a ghidurilor de marketing pentru bijuterii, care a eliminat cuvântul „natural” din definiția sa dată unui diamant, termenul sintetic nu poate fi aplicat diamantelor create în laborator, deoarece sunt fabricate (chiar „cultivate”) din carbon pur, din același material din care sunt făcute diamantele naturale. Deoarece au aceeași structură chimică, ambele sunt considerate diamante.

Poate omul obișnuit să constate diferența? Absolut deloc. De fapt, majoritatea bijutierilor nu ar face diferența sub o lupă de diamant, dacă nu ar exista o inscripție minusculă cu laser, pe brâul diamantului, care să-l identifice ca fiind creat în laborator.

Ce fel de diamant ar trebui să aleg? Aceasta este o întrebare extrem de personală și ar trebui pusă ținând cont de punctele prezentate mai sus. Cu toate acestea, dacă dorești o opinie personală, sfatul meu este să alegi un inel de logodnă cu diamant cultivat în laborator, pentru că vorbim de un inel cu design în care piatra nu este sursa majoră de valoare a acestei bijuterii.

Iar dacă vrei un inel de calitate investițională pentru o bijuterie care nu e neapărat cu valoare sentimentală / nu e inelul de vis, un diamant extras ar merita achiziția. Păstrează-ți așadar rațiunea chiar și când alegi emoțional. 😉

Sursă foto principală: Unsplash+ in collaboration with Planet Volumes